Roxana Rugină

Copii fiind vroiam să ne dăm mari. Şi inventam tot felul de gogomănii pentru asta. Brandul personal pe atunci se măsura în numărul de centuri negre la karate şi catralioanele măsurate cu rigurozitate pentru orice.

Am crescut şi am schimbat registrul, dar jocul a rămas acelaşi. Avem un brand care se dă şi el mare. Pentru asta cineva a inventat o nouă gogomănie: expresia “rulează fin”.  N-am reuşit să găsesc o definiţie nici măcar în dicţionarul urban, dar ce ştiu e că-i de bine. Adică dacă brandul tău e mişto, înseamnă că “rulează fin”.

Vezi aici care branduri rulează fin printre bloggeri.

Joi am fost la Green Conference, un eveniment ce reunea oameni din ong-uri, companii cu programe de CSR și bloggeri cu implicare în programe sociale. În ultima parte de Green Social Media Cristi Manafu, Adrian Soare, Bobby Voicu, Alex Negrea și Adrian Ciubotaru au vorbit despre oportunitățile pe care canalele new media le oferă ong-urilor pentru a susține diverse cauze sociale și programe de responsabilitate. M-am bucurat să vad în sală oameni din ong-uri care-și doreau să învețe cum pot aborda lumea prin intemediul online-ului. Puteai citi pe fața lor curiozitatea naivă cu care încercau să-nțeleagă new media. Dar oricât de interesați ar fi fost ei de provocările internetului și de rețelele sociale, mi-ai dat seama că simțul civic are de partea sa 2 categorii de susținători diferiți.

Prima categorie este reprezentată de cei care produc schimbarea.

Și despre oamenii care fac lucruri, o să scriu mai jos o scurtă povestire.

Aseară, în drum spre casă cu 381, am primit o lecție de responsabilitate socială, dacă-i pot spune așa. Stăteam în autobuz în picioare, lângă un bărbat, cam pe la 20-30 de ani. Era ceva ciudat la el. L-am văzut de când s-a urcat: avea mișcări bizare care mă faceau curioasă. Omul s-a sprijinit de bara din fața geamului care desparte cabina șoferului de călători. În tot acest timp șoferul îi povestea cuiva la telefon că are probleme cu copilul care “nu vrea să-nvețe carte”. Se întreba dacă n-ar fi mai bine să-l trimită la țară, pentru că acolo măcar ar putea să facă ceva. Bărbatul de lângă era din ce în ce mai agitat. Se bâ’âia dând din cap șoferului care nu-l vedea, să nu facă asta. A început chiar să mormăie ceva împotriva șoferului. Privind-ul mai atent am observat că avea mâinile foarte mici, ca de copil. Picioarele lui erau strâmbe și capul diform. L-am analizat timp de 15 minute cum se agita pe dinăuntru fără să-și poată controla ieșirile la exterior. Lângă el era o sticlă goală de plastic înfiptă între perete și bară. Ajuns în stația de coborâre s-a smuncit să tragă sticla de-acolo și-a coborât cu ea. Urcat pe bordură, bărbatul a aruncat sticla de plastic la coș cu mânuțele lui mici, pășind strâmb și greoi spre casă.

Acel bărbat, căruia viața nu i-a lăsat mâinile puternice și i-a furat normalitatea de care noi avem parte, a făcut un gest pe care mulți dintre noi nu l-am fi făcut.

A doua categorie de oameni cu simț civic sunt cei care scriu despre primii, care-i prezintă și care vorbesc și fac cunoscute proiectele, faptele și frumusețea gesturilor primei categorii.

Avem nevoie de oameni care fac posibile proiectele sociale, așa cum avem nevoie de oameni care să vorbească despre ele. Numai împreună putem susține schimbarea în bine.

Pentru că azi timpul nu-mi permite să fac ceva pentru fiecare proiect care-mi place, aș vrea să fac trimitere acum la câteva proiecte care mi-au atras atenția și care s-au prezentat la Green Conference : Let’t do it Romania, Omuleții verzi, Lecturi urbane.

Noul widget al Twitter-ului este minunat nu doar pentru că-ţi permite să-i împarţi pe cei pe care-i urmăreşti în categorii, ci şi pentru că reprezintă un instrument de analiză rapid, gratuit şi foarte util pentru PR, dacă vreţi.

Părerea mea e că Twitter lists are un mare potenţial de exploatare de către oamenii de PR. Dacă până acum noi defineam publicurile ţintă după diagrame şi făceam poveşti despre target-ul nostru, Twitter ne arată acum clar care este, cine este şi cum este targetul targetului nostru. Putem accesa listele clienţilor noştri, consumatorilor, jurnaliştilor, bloggerilor şi tuturor celor cu care vrem să comunicăm. Putem să ne dăm seama din listele lor de oameni de interesele lor, de pasiunile şi afinităţile pe care le au şi invers cine îi urmăreşte pe ei, cum sunt consideraţi, pentru ce sunt urmăriţi.
Abia aştept acum să apară un Listorious şi TweetDeck updated, iar până atunci trebuie să-mi fac timp şi eu de listele mele. Aşa cum spunea şi Manafu, sper să apară şi liste cât mai juicy, să avem şi ceva cărniţă pentru tocăniţa de PR , nu?

Un om mic face dintr-un om mare şi rău,
Unul mai bun.
Un om mare face un om mic
Să crească mare şi rău.

După evenimentul RoNewMedia m-am oprit un pic să mă întreb: o fi bine sau o fi rău că:
1000 aproape – 912 mai exact, oameni mă urmăresc pe Twitter
383 de prieteni continuă să se înmulţească pe Facebook
zilnic primesc 3 invitaţii la un eveniment, dar sunt prea obosită să merg la vreunul
sprijin cauze online, dar nu ajung să donez sacul de haine şi încălţăminte pe care le ţin pentru asta de atâta timp
de 3 zile nu mi-am mai verificat adresa personală de mail
de 1 săptămână nu am mai postat nimic aici
de 3 luni nu mai am timp de blog
de 1 an mă schimb şi cresc şi descopăr minunata lume a social media
de 2 ani citesc prea mult bloguri şi prea puţine cărţi
de 14 minute scriu la acest post, dar nu am 14 minute pentru masa de prânz.