Atitudinea pozitiva caracterizeaza blogosfera romaneasca?
marți, decembrie 13th, 2011Astazi pe twitter vindem laptop-uri, inchiriem camere de apartament, dam rt la un articol misto sau ne vorbim sa ne vedem la un tweet meet pac deseara. Nu mai generalizez si pentru fb ca asta trebuie sa fie introducerea aia scurta despre miezul articolului. Partea cu despre ce incerc sa scot in evidenta aici se refera la donatii ca forma de activism online din Romania, propunand cateva intrebari si o viziune pe temen lung.
In reteaua ce mai fac, ce mai faci, ce mai cred, ce mai zici numita web cu terminatie 2.0 se intampla multe schimburi de informatii despre citesc si vreau sa scriu. Punand cap la cap experiente…vineri seara am avut cativa prieteni invitati la o cina. In timp ce fiecare zicea ce nimicuri a mai facut, incercand sa le prezinte ca si cum ar fi treburi serioase de care se simte mandru, unul dintre prieteni scoate un sunet grav, semnaland ca acum si-a adus aminte ce a uitat sa faca. La intrebarea ce se intampla, raspunde ca a uitat sa doneze la telethon.
Ca un observator grosolan al zambetelor si frustrarilor colorate purtate de obiceiuri civilizate, eu il intreb de toate despre telethon-ul asta frantuzesc. Aflu ca aici maratonul de donatii este de-o seama cu mine, nascuta in 87 si ca tipul asta, din fata mea doneaza de ceva ani la rand, in fiecare decembrie a anului. Zice ca daca el si altiii ca el n-o fac, bolile rare nu vor avea nicodata fonduri alocate cercetarii si tratarii celor afectati.
Plecam de aici intr-o aventura periculoasa de dezbateri despre evolutia umanitatii. Dar asta nu e ”subiect de blog”, asa ca il las deoparte. Intorcandu-ma la ale mele, observ cum de cativa ani, luna decembrie transforma blogosfera romaneasca si paginile de facebook intr-o mare colectare de fonduri prin sms pentru Nicu, Alinuta, Andrei si multi altii, de obicei copii de cateva luni si pana la 10 ani, dar nu numai, toti cu probleme grave care nu pot fi rezolvate fara cateva zeci, sute de mii de euro.
Lasand iarasi deoparte alte aspecte mai critice si prea generalizatore despre profesionalismul bloggerilor din Romania, vreau sa remarc partea pozitiva a acestui comportament de ‘’turma’’ care se exprima online. Zic turma, pentru ca termenul mi se pare cel mai potrivit in contextul acesta si pentru ca sper ca cititorii blogurilor si restul de utilizatori de platforme care impartasesc ganduri trecute printr-o tastatura si un click, sa urmeze o cauza buna si s-o sustina, daca pot, fara sa se uite inapoi, in stanga sau dreapta.
Vad asadar multi bloggeri care chiar si pentru cateva zeci, sute de cititori se straduie sa prezinte un caz, sa ceara ajutor cum poate el/ea mai bine. Ei sunt singuri, dar nu putini incearcand sa schimbe ceva, acolo unde sansele de viata sunt determinate de calcule de zero-uri adaugate la coada unei sumei de colectat poate in cateva ore, zile sau luni. Admir din ce in ce mai mult oamenii astia care scriu si n-au o expunere nationala precum un post de televiziune si totusi aloca zilnic sau macar o data in an din timpul lor pentru mobilizarea celor din spatele ecranelor. Felicit optimismul cu care spera sa stranga sume de neconceput pentru o singura persoana, in timp ce pe post vedem sinucideri spectaculoase si crime din care se face rating.
Observatia mea simpla, imi spune ca bloggerii acopera aici o functie care in tarile de mult democratizate, este indeplinita de media traditionala. Si cred, prin urmare ca acest tip de comportament, nu este de neglijat.
As vrea prin urmare sa-i intreb pe cei care doneaza sau sustin cause de cativa ani buni, de ce nu exista o platforma colaborativa de strangere de fonduri sau ajutoare de alt ordin decat financiar care sa reuneasca toate aceste eforturi? Sunt multi donatori care prefera anonimatul? Este bloggerul constrans de un cerc vicios, incearcand sa-si construiasca o reputatie (o cifra) prin implicarea in astfel de activitati sociale? De ce nu am utiliza in acest caz un sistem de influenta transferabila care poate fi masurat si utilizat apoi in cadrul unor colaborari viitoare pentru bloggeri proactive in campanii sociale?
Pentru incheiere, ma intreb si va intreb de ce nu incercam sa dam o amploare acestor initiative umane de apreciat si sa incurajam mai mult atitudinile si obiceiurile frumoase?
P.S. Am dat pe twitter sa vad cine ar fi de mentionat intr-o lista de 10 bloggeri care fac traditie pe marginea subiectului de donatii pentru cazuri de sanatate grave si nu am primit nici un raspuns inca. Oare toti 2400 de followeri sunt ocupati, oare nu intereseaza pe nici unul sau nimeni nu ma urmareste de fapt? Eu inca mai astept raspunsuri 
