Roxana Rugină

Ca de fiecare data PR forum imi da un sentiment si apoi ma dezamageste. Nu ma refer la organizare si nici la speakeri, ci la nivelul la care s-au purtat discutiile. Daca vreti sa aflati mai multe detalii la Elena gasiti esenta a ceea ce s-a twitterit si despre ce s-a vorbit la Titus care a facut live blogging de la eveniment. Recomand post-articolul Elizei care puncteaza foarte bine importanta pregatirii  jurnalistului care stie sa creeze continut de calitate, indiferent de e destinat online-ului sau nu, la fel cum subliniaza necesitatea obiectivitatii omului de PR in raport cu aceste canale de comunicare ce dincolo de a transmite un mesaj, au scopul de a creste vanzarile in majoritatea cazurilor. Aici as fi vrut si eu de fapt sa se ajunga in discutiile de la PR forum.

In prezent, dincolo de toate disputele, lucrurile se schimba asa cum e normal sa se schimbe. Poate ca ne place sa-i spunem social media revolution, poate ca suntem reticenti si ne asteptam ca maine sa se sparga acest balon mare creat in jurul online-ului si al importantei acestui mediu, dar oricum schimbarea tot are loc. Pentru ca oamenii schimba paradigma, odata cu ei o fac si brandurile. Iar brandurile despre care tot vorbim noi si incercam sa le dam o fata umana, nu au decat sa-si innoiasca garderoba cu haine noi si sa se imbrace in sentimente.

Da, emotiile si sentimentele vand mai bine apoi la raft! Iar in perioada ce va urma un brand cu valori puternice si care se adapteaza la noile canale de comunicare are toate atuurile sa convinga si sa-si atraga fani. Exemplu:

In caz ca v-ati entuziasmat cu Pepsi, reveniti-va pentru ca la noi, acum schimbarea e inteleasa cam asa:

Nota de subsol din comentariile de la PR Forum: tot despre online & offline via hotnews.

Cand vorbim de disparitia presei scrise, este necesar sa avem vedere cele doua fete ale problemei care apar odata cu subiectul discutiei:

a) Capacitatea new media de a inlocui presa scrisa sau doar transferul presei scrise in online

b) Preluarea functiilor jurnalismului classic prezent in presa scrisa de citizen journalism online sau transferul de jurnalism profesionist in mediul online in cadrul presei online

Ca sa vorbim de disparitia/moartea presei scrise sau inlocuirea acesteia cu presa online, trebuie mai intai sa existe o tendinta spre acest fenomen. Poate ca parte din aceasta tendinta vine ca o consecinta a crizei financiare , dar cert este un lucru: trusturi media incep sa-si transfere publicatiile in online (exemplu BMG-ul in Romania si ziare mari din SUA dupa cum mentioneaza topul realizat de TIME)

Asadar suntem indreptatiti chiar din paginile ziarelor, sa vorbim despre un fenomen in presa scrisa: daca nu disparitia, poate remodelarea ei. Pentru ca, asa cum spunea Victor Kapra: “ziarul este un obiect de hartie pe care sunt imprimate diverse informatii si va deveni la fel de rar precum servetele de masa din in”.

Presa scrisa va lua cu siguranta alta forma in viitorul apropiat, pentru ca aici ne-a adus masina timpului. Si aceasta forma va fi una digitala cu o interfata mai prietenoasa, continuu updatata si interconectata la alte surse de informatii. Nu sunt eu in masura sa afirm cu certitudine ca presa scrisa va disparea in totalitate. Si poate ca ziarele cu istorie sau revistele de calitate vor continua sa aiba cumparatori. Dar cu siguranta cei mai multi se vor afla in mediul online, unde presa deja isi cauta locul. Cred in aceasta reorientare a presei din mai multe motive, pe care le voi insira mai jos:

- Presa scrisa inseamna multa hartie si foarte, foarte multi copaci taiati pentru o singura zi, daca ne gandim ca un ziar este aruncat dupa citire. Sa ne facem un calcul simplu: pentru 20.000 de pagini taiem 4 copaci, 100.000 de exemplare inseamna 1.000.000 pagini, adica 50 de copaci. Cati copaci sunt taiati zilnic pentru milioanele de exemplare world wide?

- Veniturile presei scrise sunt in scadere datorita lipsei de publicitate, principala lor sursa de venit. Ca urmare jurnalistii sunt tot mai putini si tot mai prost platiti. Astfel ca ei isi indreapta atentia spre alt gen de activitati mai profitabile in detrimentul scriiturii.

- Jurnalismul neprofesionist sau citizen journalism capata amploare in spatiul online. Presa scrisa alaturi de presa online nu mai sunt singurele surse de informatie. Traim intr-un mediu in care comunitatile online, blogosfera si microblogging-ul sunt primele canale de comunicare din care consumatorul isi ia informatia referitoare la un produs. Prin urmare maketerii sunt din ce in ce mai atenti la social media si din ce in ce mai putin atrasi de publicitatea clasica, de care presa scrisa are nevoie ca sa supravietuiasca.

- Capacitatea infinita de explorare a mediului online: pentru presa care poate fi dezvoltata fara restrictii de spatiu si format (audio, video, live etc.) si pentru consumatorul care cauta informatia de prima mana (real time), in mai multe locuri deodata (legaturi externe).

- Costurile reduse pentru dezvoltarea unor publicatii – site-uri de calitate.

- Posibilitatea de targetare a consumatorilor pentru un anumit gen de presa in completare cu tendinta de dezvoltare sustinuta si tot mai nisata a publicatiilor online si crearea unor adevarate comunitati de consumatori implicate.

- Noul model de comunicare in care consumatorul, imputernicit sa-si spuna impresiile, devine user generator content, adica transmitator de mesaj la randul lui. In acest context el nu mai poate ramane doar cititor al unor pagini si isi cauta informatiile mai degraba in mediul online.

Asadar trecerea in mediul online este un process deja initiat, aflat insa doar la inceput. Media online inseamna un efort mai mare de a mentine atentia consumatorului pe pagina ta de web. Prin urmare nu este de ajuns sa transferam continutul din offline in online, ci sa-l adaptam la nevoile mediului digital, cu totul diferite de cele ale mediului analog.

Alte opinii despre acest subiect: Victor Kapra – De ce vor muri ziarele, EVZ – A apus epoca omului ziar,

Jurnalism Online – Cele mai tari 10 miscari din presa in 2010

Articolul slabut din EVZ zice totusi, cate ceva despre fructele si legumele noastre de toate zilele.
Venite din toate tarile, care mai de care cu povestea ei de viata si drum lung pana la carrefour, ajung sa se-mprieteneasca la noi in supermarket.
Iata care si de unde vin fructele si legumele din frigiderul nostru:

•Africa- Nucă de cocos, fasole uscata, cartofi (ultimele două din Egipt)
•Austria- mere verzi
•Brazilia- cartofi, pepeni galbeni, pepeni verzi
•Bulgaria- fasole uscată, ceapă verde
•Costa Rica- ananas
•China- pomelo, salata verde, usturoi, pere
•Ecuador- banane
•Franţa- pere,conopida, carofi,mere, ceapă
•Grecia- portocale, kiwi
•Italia- pere, mere,salata, broccoli
•Israel-morcovi, cartofi,pomelo
•Olanda-praz, ridichi, ardei gras, ardei capia, salata, sfecla, ghimbir,lămâi
•Polonia- mere, fasole,
•Spania- roşii, ţelină,broccoli
•Turcia-mineole, castraveţi, roşii, dovlecei, vinete, lămâi, ardei gras, ardei capia

BTW: Aici gasiti un fel de Pagini aurii ale fructelor unde va puteti chiar si abona la newsletter-ul fructelor

sa faci asa ceva?

urmeaza o perioada in care ziarele sunt hartie risipita, cablul tv il platesc degeaba si simt o mare, mare aversiune instinctiva.

mai ales in cazul Obama – McCain vezi aici cum se numara minciunile.

Experimentul Washington Post: “It was 7:51 a.m. on Friday, January 12, the middle of the morning rush hour. In the next 43 minutes, the violinist Josh Bell performed six classical pieces with 1,097 people passing by. Almost all of them were on the way to work, which meant, for almost all of them, a government job. L’Enfant Plaza is at the nucleus of federal Washington, and these were mostly mid-level bureaucrats with those indeterminate, oddly fungible titles: policy analyst, project manager, budget officer, specialist, facilitator, consultant.”
Dupa trei sferturi de ora, eroul violonist constientizeaza cu tristete ca nimeni nu il baga in seama. Era imbracat simplu, in blugi, ca orice om. Daca ar fi avut un recital de seara printr-un loc de gala cu invitatii lucioase si care costau o gramada, sigur lumea era uimita de talentul lui. Dar la metrou, dimineata, in timp ce fiecare merge spre serviciul lui, cum sa-ti arda de arta?
Problema trecatorilor care sa fie?
- la categoria celor ce treceau, reactia normala era sa-l recunoasca macar 30 din cei 1000?se pare ca daca nu erau in mediul in care sa cunoasca valoarea artei, de ce sa se oboseasca sa asculte?
- daca nu era dimineata, oare s-ar fi oprit cativa sa admire, sa simta macar o boaba din trairea artistului? suntem atat de cuprinsi dimineata de to do list-urile noastre, de sedintele, intalnirile si cum ne va sta arul peste zi ca nu vedem nimic in jurul nostru?
- daca nimeni nu stia de Josh Bell ca e un mare violonist, ar mai fi fost mare?
- si in fine: daca un copac se darama si nimeni nu afla despre intamplare, conteaza? afla cineva? dar daca pe camp cade un copac si scriu ziarele despre asta, sa fie adevarat?
Daca nu ai sti, ti-ai da seama?

Journalists do not believe the lies of politicians, but they do repeat them – which is even worse! Michel Colucci, comedian and actor (1944-1986)

Un articol interesant aici despre povestea trusturilor de media in plina desfasurare a crizei de care ziceam mai devreme.

Cum intelege un om obisnuit criza financiara globala?
Intr-un articol din Curentul spune ca după ce şi-au achitat facturile, au cumpărat mâncare şi alte bunuri necesare gospodăriei, celor mai mulţi dintre români nu le mai rămân bani şi pentru altceva. Mai exact, o familie rămâne cu 226 de lei.
Mai grav decat asta pare sa fie cazul familiei Ionescu , care aseara, dupa ce s-au vazut cu ratele la zi, au facut un mic consiliu de familie. Ce e de facut ? Sa ceara salarii mai mari ? Sa vanda masina ? Sa renunte totusi la casa ? Sa le ceara parintilor sa-i ajute?
Apoi pe Mediafax citesc despre ce a facut un barbat cand a intrat in criza: LOS ANGELES / 08:37, 7.10.2008: Un bărbat din California, care era şomer şi a cărui familie era afectată de criza financiară, şi-a împuşcat mortal soţia, cei trei copii şi soacra, apoi s-a sinucis, au anunţat luni reprezentanţi ai poliţiei.
La noi, la Romanica, Tariceanu zice stati linistiti ca e ok, situatie under control.
Si eu, eu cu cine votez?
Parerea mea este ca suntem prea mici sa intelegem o criza asa “mare”. Toti suntem buni la comentarii, mai ales cand e ceva de rau si putem sa aruncam cu rosii in diversi. Pana nu stiu n-as putea sa comentez acest fenomen care acapareaza intreaga media. Si n-o sa stiu pana nu cred. Eu personal, nu cred in aceasta criza si nu cred ca asa intr-o zi au disparut nu stiu cate miliarde de zero-uri la bursa, ca acesti bani nu mai exista si ca din cauza asta vom suferi cu totii. Vom simti efectele intr-adevar, dar pana ma mai lamuresc io care e si cauza, euro creste si chiria se scumpeste.