Roxana Rugină

M-a lovit pesimismul si vreo cateva zile m-am autodispretuit pentru a fi luat aproape o pozitie abulica vizavi de viata si lucruri si ceea ce  ar trebui sa faca un om. Dar mi-am revenit din nou, destul de rapid . Mi-am acoperit ochii si-urechile de frica  ”plansului de mila” si abordarii “asta e, n-ai ce sa faci” si-am zis ca ma tin departe, cat se poate. O aruncati poate cu rosii in mine si-o sa ziceti ca nu-i asta atitudinea corecta. Si eu o sa tip pentru ca n-o sa-mi ajunga mainile sa-mi acopar urechile, sa nu v-aud.

Vreau sa vad lumea vesela si lucrurile bune care se intampla in jurul meu si sa fac PR care sa-i educe pe oameni, sa vorbeasca de  BINE si sa ajute lumea PE BUNE. Si daca ziceti ca nu se poate in capitalism,  spuneti de fapt ca IKEA este o vanzatoarea de sosete in colt la magazinul Unirii cu super marfa, calitate “3 la 10 lei”. Si ca putem sa dam lumea inapoi, sa nu mai avem nevoie de comunicatori pentru companii, pentru ca nu ne mai place sistemul? hmm…

Azi m-a mai suparat tare o chestie mica. Era o stire pe site-ul Ikea cu titlul: Nunta Printesei Victoria a Suediei; continut despre nunta printesei Suediei (detalii istorice despre monarhie si detalii despre ce face Ikea in Romania cu aceasta ocazie). Util si placut. Vad mai incolo si-o stire pe EVZ. Titlu: Ikea Romania: Poftiti la prajiturica printesei. Acelasi continut tratat cu otrava din titlu.

M-am suparat si prea afectata poate, m-am apucat sa caut vinovatul in acest caz: jurnalistul cu ironia, PR-ul disperat sau sistemul? Ghici ce? Nu stiu a cui e vina. Poate ca nici nu e de suparare. Pana la urma despre ce vorbim?  Ca sa fiu exacta subiectul e compus din: o prajitura, o printesa care se marita intr-o tara departe de noi si un magazin de mobila care face si da gratis clientilor cate o prajitura a printesei. Cum ar veni subiectul acesta ar trebui sa fie o veste buna pentru romani?

De la ras la plans am gasit solutia de la plans la ras: fa ceva misto si PR-ul vine bine de la sine.

La fel de bine cum i-ar sta PR-ului de la Ikea si daca si-ar baga un pic coada aici.

S-aveti numai chestii misto de facut azi!

Am gasit un proiect foarte, foarte, foarte frumos. Poate ca par prea entuziasmata si chiar sunt . Sunt asa pentru ca se poate. Din toamna imi doresc sa fac acelasi lucru pentru Bucuresti cum fac cei din clipul de mai jos:

Cel  mai aproape de tara noastra, Letscolourproject merge sa coloreze Lyon-ul si Parisul. Din pacate nu pot ajunge in weekend-ul ala, dar as vrea taaare mult daca se poate, sa strangem ajutoare sa facem si la noi.

Hai sa coloram, vreti?

Dar mi-am facut un caiet de teme. L-am ales cu grija, sa fie colorat vesel, hartia sa fie placuta la atingere si galbuie de la-nceput, sa nu-mi dea impresia c-a trecut mult timp de cand n-am mai apasat cu varful pixului pe ea. Un caietel micut ce-i drept, dar pe care vreau sa-l port cu mine zi de zi.

Stiu ca notele vor fi mici de pe acum, pentru ca tema e grea si nu intodeauna iti ies problemele sau cuvintele ca sa gasesti raspunsul la ce vrei de la tine si ceilalti ca sa fii fericit. Pentru ca da, stiu ce-as vrea sa mananc deseara. Stiu deja c-o sa-mi fac o salata cu somon si asta pentru ca mi-a facut cineva o pofta teribila cu un meniu la o terasa unde-arata bine, dar nu se servea. Nu e asta. Nu e nici macar merisorul parfumat, care-mi desface narile si ma-nveseleste c-o nuanta. As vrea mai mult, sa stiu ca ce vreau, este ce vreau eu, fara sa-mi faca cineva pofta sau sa-mi dea idei de ce-as vrea, sa-mi sugereze subtil ca mi-ar trebui si asta sau poate ar trebui sa-mi cumpar asta ca sa ma simt mai bine. Nu stiu nici daca vreau macar acum, cand sunt mare sa bat din picior si mama sa-mi ia repede vata de zahar pe bat sau daca vreau sa ma tin de rochita in continuare si sa-mi rotesc o bucla in fata ei, pana-si da seama ca m-am oprit la vata cu un rost.

De astazi n-o sa mai uit caietul de teme acasa si nu mai inventez scuze.  O sa si trisez poate si-o sa va rog sa ma ajutati la teme pentru ca n-am avut timp sa ma ocup de ele. Si daca iau nota mica, tot nu raman fara lectii invatate.

Am inceput sa lucrez la blog, sa-i dau o fata noua. Mai am de lucru, asa ca va rog sa imi scrieti orice sesizari aveti, erori, pareri, etc..

Va multumesc pentru intelegere si ajutor!