Roxana Rugină

DOR a lansat vineri un hastag despre amintiri de cand aveam #16ani. Un topic care a atras multe reply-uri si simpatii. Pentru majoritatea care-au scris aici, subiectul a generat mai mult decat interactiuni. Am vazut conversatii bazate pe dorinta de cunoastere, de impartasire a lucrurilor pe care oamenii le au in comun.  Nu e de mirare ca mecanismul conversatiilor de interes general functioneaza cu succes in online.

Interesul fata de topic a  fost de mirare pentru cativa:

Am intalnit aceleasi reactii si la topicul deschis de Monica: #carteatapreferata.

Pentru acesti curiosi ma intreb daca au aceleasi dileme si cu prietenii din offline. Cand cunoasteti o persoana si descoperiti ca aveti chestii in comun cu ea, va intrebati daca discutia purtata la un party sau eveniment este un teasing? Cred ca nu.

Insa cu siguranta practicati socializarea fortata (networking-ul) cu un scop anume. Asa ajung suspiciunile manifestate online sa transpara interesele noastre reale.

Daca nu am dreptate, spuneti-mi voi de ce suntem atat de circumspecti vizavi de conversatiile libere din social media?

Dedic acest filmulet comentariilor lui Alex despre online.

A trecut o zi de cand s-a dat drumul la noua retea de socializare google buzz si toata lumea vorbeste despre asta. Eu inca folosesc yahoo ca a doua adresa de mail, asa ca gmail-ul l-am lasat in urma cu contactele. Azi am stat insa mai mult pe el ca sa vad despre ce e vorba. Buzz-ul are cateva chestii care-mi plac: spatiu nelimitat de afisare, timeline care afiseaza in top un post mai vechi daca a fost comentat chiar acu 1 secunda, share-ul de google reader si mai altele, despre care au scris altii mai buni ca mine.

Ma gandesc deja la un switch de la yahoo la gmail, pentru ca Facebook-ul il am pe yahoo. In acelasi timp maica-mea care a inteles cate ceva din facebook si de curand si-a facut cont de twitter, acum vrea un blog. Un switch invers, fata de trend-ul comunicarii online. Am incercat eu sa-i explic cum e cu FB, iar acum probabil urma sa ma duc acasa sa-i arat si cu Twitter-ul cum sta sau mai degraba se invarte treaba. Ce ma fac insa cu google buzz? Cum ii explic eu mamei nebunia asta noua? Nu de alta, dar ea spune ca nu vrea sa ramana in urma. Ea vrea sa inteleaga si asta inseamna mai mult timp. Sper si eu ca o sa se convinga, ca nu are ea nevoie de lucruri din-astea in viata ei.

Si mai sper sa-nteleaga si generatia ei (X) ca noi din generatia Y trebuie sa fim superficiali, intr-o directie constructiva. Pentru ca daca nu suntem, ramanem in urma.  Si ma opresc ca sa nu devin acida! Oricum n-am prea mult timp de scris pe blog. Va explic alta data cum e cu switch-ul  de la social media traditionala la cea moderna. In caz ca nu mai am timp nici de asta, poate vreti sa cititi aici.  :D